Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Misiunea departamentului - de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Departamentul oferă susținere și pentru promovarea bunei guvernări în sistemul de sănătate, prin monitorizarea/evaluarea independentă şi neutră a politicilor publice din domeniul sănătăţii şi a serviciilor de sănătate. 

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Barometrul opiniei publice - aprilie 2015

Fundația Soros-Moldova pledează pentru reflectarea corectă și transparentă a vieții social-politice și economice și asigurarea accesului la informație pentru societatea civilă. În acest scop, începând cu anul 1998, a fost lansat programul de cercetare a opiniei publice – ”Barometrul opiniei publice din Moldova”.

Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de Institutul de Politici Publice, cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, în august, 2000, iar ulterior - în primăvara și toamna fiecărui an, în perioada 2001-2012.

Tematica cercetărilor efectuate a inclus: opțiuni politice, popularitatea și notorietatea principalelor partide și personalități politice, nivelul de viață și calitatea vieții, politica economică și socială a Guvernului, alte teme de interes major.

Institutul de Politici Publice, având în vedere impactul și importanța cercetărilor din cadrul Barometrului opiniei publice, a organizat în aprilie 2015, cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, un nou sondaj de opinie. Studiul a fost realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA.

Sondajul a fost efectuat în perioada 28 martie – 7 aprilie, pe un eșantion de 1104 de persoane din 85 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă fiind de ±2,8%.

Rezultatele principale
Economie – aspecte generale

  • Cea mai mare parte a populației este de părerea că direcția în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greșită (75%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu 14 p.p. față de cercetarea efectuată în toamna anului 2014 și este comparabilă cu ponderea înregistrată în toamna anului 2012 (72%).
  • Opinia cu privire la direcția în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populației care consideră că direcția este greșită este de 54,6%, în timp ce 26,4% o văd ca una bună. Merită menționat faptul că ponderea populației căreia i-a fost complicat să se pronunțe este cu 11 p.p. mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparație cu cercetarea anterioară, cota celor care au considerat această direcție ca fiind una greșită a crescut cu 4 p.p.
  • Populația rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea țării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacție din partea populației sunt: salariile (68,9% nu sunt deloc mulțumiți și 26,6% sunt nu prea mulțumiți), pensiile (respectiv, 70,7% și 22,3%), starea locurilor de muncă (60% și 30,9%), combaterea corupției (66,5% și 23,2%) și nivelul de trai (56,5% și 33%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum cultura, asistența medicală, învățământul (în cazul acestor domenii 20% și mai mult au spus că sunt suficient de mulțumiți și foarte mulțumiți de starea de lucruri, cu toate că, totuși, majoritatea respondenților au avut o părere negativă despre starea de lucruri în aceste domenii). În comparație cu studiul precedent, nemulțumirea respondenților a devenit mai pronunțată față de toate domeniile cercetate, cu excepția asistenţei medicale (ponderea celor care nu sunt mulţumiţi a scăzut cu 2 p.p.).
  • Peste jumătate dintre respondenți nu sunt mulțumiți de situația economică actuală din Republica Moldova – 80% au menționat că nu sunt mulțumiți de aceasta, ceea ce este cu 18 p.p. mai mult decât în cadrul studiului precedent. 14% au indicat că sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți.
  • Populația privește viitorul cu un oarecare optimism și despre trecut, de asemenea, au o părere bună. Astfel, în comparație cu situația de acum un an, mai mult de jumătate dintre respondenți au fost de părerea că situația a devenit puțin mai rea (34%) sau cu mult mai rea (29%), în timp ce 8% au susținut ideea că situația a devenit puțin mai bună și nicio persoană nu a considerat că au avut loc schimbări semnificative spre bine. Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situația s-a înrăutățit a crescut cu 36 p.p.). Vorbind de speranțele oamenilor, se poate observa că 1% consideră că peste un an situația economică a țării va fi cu mult mai bună, încă 14% susțin că vor avea loc cel puțin mici schimbări spre bine, 21% nu cred că ceva se va schimba, 48% consideră că vor avea loc schimbări spre rău.
  • Populația crede că Combaterea corupției ar putea îmbunătăți situația social-economică din țară – (47%), schimbarea conducerii țării este un alt aspect important - 44% care susțin această idee, 22,1% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând, după care urmează îmbunătățirea mecanismului de funcționare a legilor (38%), dezvoltarea industriilor (26%), sprijinirea micului întreprinzător în sectorul agrar (24%), combaterea criminalității din țară (22%) și mărirea rolului statului în dirijarea economiei (21%).

Calitatea vieții – problemele sociale

  • Îngrijorarea de bază a populației este ce a Prețurilor (58%). Sărăcia (50%) şi viitorul copiilor (43%), reprezintă preocuparea numărul doi pentru respondenți. Şomajul este un motiv de îngrijorare pentru 39% dintre respondenți, iar corupția – 33%.
  • În general, populația nu este mulțumită de felul în care trăiește – 27% au indicat că nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, încă 52% nu sunt mulțumiți (ceea ce este cu 9 p.p. mai mult decât în cercetarea precedentă).
  • Aspectele care trezesc cea mai mare nemulțumire din partea populației sunt viața politică din țară (50% a indicat că nu sunt deloc mulțumiți și încă 39% - că sunt nu prea mulțumiți), cantitatea banilor (ponderea cumulată a celor nemulțumiți constituie 87%). Asistenţa medicală de care dispun îi frustrează pe 71%. Aspectele care au fost apreciate mai pozitiv decât restul sunt: locuință (60% au fost mulțumiți – cu 14 pp mai puţin decît în studiul precedent), transport (57% datele sunt asemănătoare cu studiul precedent),  serviciul (50% - dintre cei mulțumiți, cu toate că fiecare al doilea nu este satisfăcut cu serviciul său).
  • În cazul aprecierii propriei vieți, se observă o tendință similară cazului când respondenții au fost rugați să aprecieze așteptările față de viața economică a țării. Astfel, ei au încredere că viața lor se va schimba spre bine peste un an (19%), în timp ce viața în prezent este aproximativ la fel ca și cea de acum un an pentru 49%, pentru alți 30% ea este mai proastă și pentru 10% - e cu mult mai proastă.
  • 42% au indicat că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar (12 pp mai mult decît în studiul precedent), încă 43% au menționat că le ajunge doar pentru strictul necesar (2 pp mai puţin decât în studiul precedent). 12% au afirmat că le ajunge pentru un trai decent, dar nu își pot permite procurarea unor bunuri mai scumpe.
  • Banii de care dispun, cetățenii îi utilizează pentru consum. Astfel, 78% au indicat că nu au mijloace financiare pentru a le investi, încă 7% au unele economii, dar le țin pentru zile negre, alte 7% nu au economii, deoarece deja le-au investit, 3% se tem de a investi economiile de care dispun, 2% au economii, însă nu știu unde să le investească şi 1% au economii și intenționează să le investească.
  • TV-ul rămâne sursa principală de informare – 83% privesc zilnic TV-ul și 87% au indicat că acesta este cea mai importantă sursă de informare pentru ei. Pe locul doi se află internetul care este utilizat zilnic de către 44% de populație și 38% l-au numit ca cea mai importantă sursă de informare. Radioul apare pe locul trei, fiind ascultat zilnic de către 39% dintre cei intervievați. Presa și cărțile rămân a fi alegerea minorității.
  • Vorbind de încrederea în sursele de informare, se poate observa că TV-ul este și acea sursă care trezește cea mai mare încredere în rândul populației – 50% au afirmat astfel. Internetul ocupă poziția doi, cu 20%. radioul, cu 5%, s-a plasat pe locul trei.
  • Analizând sursele de informare se poate de menţionat că populaţia primeşte informaţie despre evenimentele ce au loc în ţară şi peste hotare din: emisiunile televiziunii moldovenești, radio 73%, din emisiunile televiziunii ruse, radio 40% şi din noutățile de pe site-urile informaţionale din internet 21%.
  • Populaţia are încredere mai mult în mass-media autohtonă 55%, în mass-medi rusească 46%, mass-media din UE 35% şi nu în ultimul rînd în mass-media din România 33%.
  • 51% dintre respondenți se simt liberi de a spune ceea ce cred despre conducerea țării, în timp ce ponderea celor care se simt liberi de a ieși în stradă și de a protesta față de deciziile luate de către conducerea țării este mai mică și constituie 33%. Astfel, 61% nu ar risca să participe la o grevă.

Politica

  • 33% din populație se interesează de politică, încă 24% au indicat că aceasta îi interesează nici mult, nici puțin.
  • Instituțiile, în cazul cărora ponderea celor care au încredere în ele depășește ponderea celor care nu au încredere în ele, sunt: biserica (40% au foarte multă încredere și 41% au o oarecare încredere) și mass-media (corespunzător – 3% și 45%). Liderii acestui top de încredere au rămas neschimbați, față de situația din studiul precedent. Partidele politice au înregistrat cel mai scăzut nivel de încredere a populației – 10% au menționat că au o oarecare încredere în acestea, în timp ce 54% deloc nu au încredere în acestea și 33% nu prea au încredere. O situație similară se observă în cazul Parlamentului (88% nu au încredere), a Președintelui (86% nu au încredere), a Guvernului (76% nu au încredere), în Justiție (76% nu au încredere).
  • Femeile care participă în politică se bucură de o mai mare încredere din partea populaţiei, decât bărbaţii politicieni, astfel în femeile politicieni au încredere 30% din respondenţi, iar în bărbaţii politicieni cu 7 pp mai puţin. De semenea s-a remarcat un grad mai mare de neîncredere a respondenţilor faţă de bărbaţii care activează în parlament -73%, guvern – 72% şi conducerile raionale 62%, decât femeile care activează în aceste instituţii. Diferenţa gradului de neîncredere pentru femeile care activează în parlament este cu 13 pp mai puţin, doamnele care activează în guvern 11 pp mai puţin, iar pentru cele care activează în conducerea raională diferenţa este de doar 9 pp.
  • Vorbind de personalitățile politice în care populația are încredere, se poate observa că 46% nu au încredere în niciun politician, alte 9% nu au putut răspunde la această întrebare. În rest, 8,8% au încredere în Iurie Leancă, 8,6% - Igor Dodon, 6,4% - Vladimir Voronin, 3,6% Renato Usatîi, 3,3% - Vlad Filat, şi cîte 3,2% au acumulat Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă şi Marian Lupu. Fiind rugați să indice câtă încredere au respondenții în anumiți politicieni, poate fi observat că domnul Leancă, de asemenea, este liderul acestui rating cu un scor pozitiv de 37% (-5 p.p. față de noiembrie 2014), fiind urmat de către Dorin Chirtoacă, cu 34% (-1 p.p.), Igor Dodon – 31% (+9 pp), Renato Usatîi -25%, Vladimir Voronin – 23% (-8 pp), Marian Lupu – 17% (-13 p.p.), Vlad Filat – 12% (-14 p.p.). Cel mai mare scor negativ a fost înregistrat în cazul lui Vladimir Plahotniuc – 87%, Vlad Filat – 84%, Nicolai Timofte - 83%, Marian Lupu – 79%.
  • Vorbind de partidele politice, PSRM a înregistrat cel mai înalt scor pozitiv la capitolul încredere – 30%, fiind urmat de partidul Nostru – cu 24%, PCRM – cu 23%, PL – 22%, PLDM - cu 16%, și PD - cu 14%.
  • Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, 59% din populație adultă sunt absolut siguri că s-ar prezenta la vot, încă 19% sunt siguri, iar 10% probabil s-ar prezenta. 10% au indicat că mai curând nu vor veni la urnele de vot.
  • Astfel, fiind rugați să spună cu ce partid ar vota, 16% au indicat PSRM, (+9 p.p., față de studiul precedent), alte 11,3% - PCRM (-3 p.p.), 11,1 – PL (+4 p.p.), 7,1% - PLDM (-7 p.p.), 6,5% - Partidul Nostru, 6,2% - Partidul Popular European, iar PDM a acumulat doar 5,7% (-6 p.p.). 30,1% dintre respondenți au rămas indeciși.
  • Ratingul partidelor cu care la sigur nu ar vota este condus de către Partidul Liberal Democrat (26,4%, +8 p.p. față de sondajul din noiembrie 2014), fiind urmat de către Partidul Liberal (24,8%, 7p.p.), Partidul Democrat (24,7%, +9p.p.), Partidul Comuniștilor (24,5%, 0 p.p.), iar Partidul Socialiştilor cumulând doar 13,6% (-4p.p.). 25,5% nu au putut răspunde la această întrebare.
  • Mai mult de jumătate din respondenţi (56,3%), au indicat că nu regretă deloc alegerea făcută la 30 noiembrie, doar 14,7% din respondenţi au menţionat că regretă mult sau foarte mult acea alegere, iar 10,2% au menţionat că regretă puţin.
  • După părerea majorității, Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului (81%).
  • Majoritatea sunt de părerea că alegerile în Republica Moldova nu sunt libere și corecte (70%).
  • Ridicarea nivelului de trai (65%), întărirea ordinii în țară (54%) și dezvoltarea economiei (54%) sunt 3 cele mai importante probleme ce necesită o rezolvare urgentă. Urmează lupta împotriva corupției (50%).
  • Activitatea Guvernului condus de către Gaburici cu greu a fost apreciată de către respondenţi deoarece încă este la început de cale şi a reuşit să realizeze careva schimbări, dar totuşi ,2% au o părere foarte bună despre el, încă 6,5% au avut o părere destul de bună, însă 15,6% au apreciat opinia cu fiind una destul de rea și 12,2% - foarte rea. 30,9% nu au putut atribui vreun calificativ acesteia și au oferit un răspuns neutru, iar în jur de 35% din respondenţi nu au putut răspunde la această întrebare.
  • Populaţia nu doreşte să susţină un guvern minoritar, de această părere sunt mai mult de jumătate din respondenţi 55%, doar 11% sunt gata să susţină un astfel de guvern, iar 19% nu au putut aprecia dacă ar susţine sau nu și au oferit un răspuns neutru.
  • 41% din respondenţi consideră că din momentul investirii noului guvern, corupţia a luat amploare, de asemenea 41% consideră că a rămas la fel şi doar 6,6% consideră că corupţia s-a diminuat.

Relații externe

  • Relațiile actuale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost apreciate cel mai pozitiv – 67% le-au numit bune și 7% - foarte bune. Relațiile cu România, de asemenea, sunt percepute în lumina pozitivă – 66% le-au apreciat ca bune și 4% - ca foarte bune. Relaţiile cu SUA de asemenea au fost înalt apreciate de populaţie 58% - au apreciat ca bune şi 5% - ca foarte bune, relațiile cu Ucraina sunt deasemenea apreciate pozitiv, 56% - au apreciat ca bune şi 2% - ca foarte bune. Se observă că cele mai multe răspunsuri negative au fost obținute în cazul Federației Ruse. Astfel, relațiile cu această țară au fost apreciate negativ de către 62% dintre respondenți, în timp ce 29% le-au caracterizat ca bune și 2% - ca foarte bune.
  • Dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 40% ar vota pro și 42% - contra, încă 18% sunt indeciși. 41% din respondenţi au menţionat că RM va avea mai multe avantaje/ doar avantaje dacă va deveni membru al UE, 45% din respondenţi dimpotrivă susţin că RM va avea doar dezavantaje sau mai multe dezavantaje, dacă va deveni membru UE. Restul respondenţilor nu au putut să se exprimă.
  • Dacă s-ar cere votul cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), 58% au răspuns pozitiv, 26% ar fi contra și 14% nu au putut să se decidă. Mai mult de jumătate din respondenţi 58% au menţionat că RM va avea mai multe avantaje/ doar avantaje, dacă va deveni membru al Uniunii Vamale (Rusia-Belarus-Kazahstan), iar 28% din respondenţi dimpotrivă susţin că RM va avea doar dezavantaje sau mai multe dezavantaje, dacă va deveni membru al Uniunii Vamale (Rusia-Belarus-Kazahstan). Restul respondenţilor nu au putut să se exprimă.
  • Fiind puși în fața alegerii între aderarea la Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, prima a fost aleasă de către 32%, iar a doua – de către 50%. 18% nu au dorit să răspundă la această întrebare.
  • Principalele ţări în care moldovenii ar dori să se stabilească cu traiul sunt: Rusia – 23,6%, Germania – 6,5%, Italia – 3,6%, Franţa, Marea Britanie precum şi alte ţări UE – 6,2%, Canada – 2,9%, SUA - 2,2%. 34,9% din respondenţi au menţionat că astfel de ţări nu există.
  • Populația adultă este de părerea că cel mai bine securitatea țării ar fi asigurată în cazul neutralității – 41%, aderarea la NATO ar fi benefică în opinia a 21%, iar aderarea la OTSC – este părerea a 25%.
  • Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, 48% ar vota împotrivă, 23% ar vota pro, 8% nu ar participa la referendum, celelalte 21% nu au decis și nu au dorit să răspundă.
  • Apreciind nivelul corupţiei la nivel internaţional, 42% din respondenţi au menţionat că nivelul corupţiei este mai înalt în Rusia decât în Uninea Europeană şi doar 21% menţionând contrariul, 36% au menţionat că nu cunosc.
  • Fiind rugați să indice nivelul de încredere în personalitățile politice din străinătate, respondenții au manifestat cea mai mare încredere față de Vladimir Putin – 61%, fiind urmat de către Angela Merkel – 44%, Klaus Iohanis -36% și Barack Obama – 32%.