Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Persoanele stigmatizate şi discriminate nu întotdeauna pot beneficia de serviciile de sănătate necesare sau beneficiază de acestea în volum redus. Departamentul Sănătate Publică susţine şi contribuie la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2017

Experții anticorupție semnalează pericolele care pot bloca funcționarea Autorității Naționale de Integritate

Alegerea organelor de conducere ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) și numirea inspectorilor de integritate a întârziat semnificativ, ceea ce compromite procesul de verificare și control al averilor și intereselor demnitarilor și funcționarilor. Totodată, lacunele și contradicțiile multiple din legislație ar putea să tergiverseze reorganizarea și consolidarea ANI. Aceste și alte probleme au fost semnalate de experții anticorupție și participanții la masa rotundă „Legile imperfecte și tergiversarea procesului de consolidare a organelor de control pun în pericol sistemul național de integritate”, organizată de API și portalul www.moldovacurata.md, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova. Actuala conducere în exercițiu a ANI susține că situația nu trebuie dramatizată, iar instituția va deveni funcțională în curând.

Alegerea conducerii ANI întârzie mai bine de patru luni, iar această perioadă ar putea fi şi mai mare, deoarece numirea președintelui și vicepreședintelui ANI ține de prerogativa șefului statului, care poate respinge candidatura propusă de Consiliul de Integritate și solicita o altă candidatură. Experta anticorupție Mariana Kalughin, vicepreședinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), afirmă că din această cauză nu pot fi numiți nici inspectorii de integritate care ar trebui să verifice averile și interesele a circa 75 mii de persoane publice și să finalizeze dosarele deschise anterior pe numele unor demnitari: ”Fiindcă nu avem președinte al ANI care să angajeze inspectori de integritate, nu va avea cine să verifice declarațiile de avere după 31 martie. În aceste condiții, este în pericol procesul de control și de aplicare a sancțiunilor pentru declarațiile depuse anterior”. Experta a făcut o analiză a legii cu privire la ANI și cea privind declararea averilor și intereselor personale, semnalând o serie de lacune și contradicții care creează obstacole majore în procesul de reformare și funcționare a instituției.

Petru Macovei, directorul executiv al API, consideră că aceste confuzii şi neclarități pot perturba activitatea ANI: “Ne dorim cu toţii un sistem național de integritate eficient care să ducă la creșterea în R. Moldova a unei clase de funcționari onești care-și fac datoria nu pentru beneficii personale, ci pentru beneficiul public. Este important ca aceste confuzii din legislație să fie soluționate cât mai rapid, să nu se repete situația pe care am atestat-o cu activitatea fostei Comisii Naţionale de Integritate, marcată de multe probleme care au scăzut din eficienţa acestei structuri”.

Lilia Ionița, coordonatoare de proiecte la CAPC, s-a referit cronologic la etapele și procedura de punere în practică a „pachetului” de integritate, adoptat anul trecut de Parlament, menționând că niciunul din termenii stabiliți de legiuitor nu a fost respectat. Totodată, o provocare serioasă a fost alegerea membrilor și constituirea Consiliului de Integritate, în mod special, selectarea de către Ministerul Justiției a reprezentanților societății civile în această structură, unde au existat surprize și incertitudini. „Principala îngrijorare manifestată de societatea civilă a fost că proba interviului s-a desfășurat cu ușile închise. Acest aspect contravine principiilor prevăzute în regulament, de competiție deschisă, transparentă, de criterii obiective, bazate pe merit. Atunci când examinezi punctajul, îţi dai seama că aprecierea s-a făcut de o manieră extrem de subiectivă. Probabil, dacă Ministerul Justiţiei va face publice toate procesele-verbale de intervievare a candidaților vom avea o claritate mai mare. Avem şi noi o curiozitate să vedem care au fost întrebările adresate candidaților la concurs”, a spus L. Ionița.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a punctat alte câteva probleme care face anevoioasă activitatea ANI. ”Una din ele este bugetul. Bugetul CNI s-a redus cu două milioane, iar staff-ul ar putea să crească. A doua problemă constă în stabilirea activităților în primul an. Nu cred că trebuie să așteptăm rezultate spectaculoase în primul an de activitate, ci să fie stabilite foarte clar regulile de funcționare a acestei instituții”, a precizat V. Gribincea.

Anatolie Donciu, președintele în exercițiu al ANI, a dat asigurări că instituția va fi funcțională în curând: ”Trebuie să ținem cont de faptul că nimic nu este perfect. Nu trebuie să dramatizăm situația. Activitatea CNI în toată această perioadă nu a fost în zadar. Cel puțin, au fost identificate problemele și a fost creată o altă bază legală. Trebuie să ţinem cont şi de experienţa altor state în acest domeniu şi eu pot să vă aduc multe exemple: Bulgaria, România, Slovenia – toate au iniţiat astfel de instituţii şi la un moment dat s-au blocat pe o anumită perioadă pentru că urma să fie elaborat sau perfecţionat cadrul legislativ”.

Deputatul Anatolie Zagorodnîi, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, a recunoscut că procesul de numire a organelor de conducere a ANI întârzie. ”Controlul parlamentar trebuie să fie mai riguros. Astfel, am evita aceste întârzieri de care suntem acuzați. Suntem deschiși pentru a examina obiecțiile și propunerile formulate la această masă rotundă în comisia parlamentară”, a specificat acesta.

În prezent, Consiliul de Integritate a propus pentru dezbatere publică Regulamentul de alegere a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI. Potrivit documentului, cei care vor candida la funcţiile de conducere ale ANI vor trebui să treacă testul la poligraf, interviul scris și oral etc. Legea nouă cu privire la ANI a fost adoptată la 17 iulie 2016 și a intrat în vigoare în luna august.

Masa rotundă este organizată în cadrul proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de API cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.