Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.

Justiție și Drepturile Omului

Misiunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

Departamentul Justiție și Drepturile Omului își desfășoară activitatea în trei domenii cruciale pentru realizarea misiunii sale: Abilitarea Juridică, Drepturile Omului și Justiție Penală. 

Sănătate publică

Misiunea departamentului - de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Departamentul oferă susținere și pentru promovarea bunei guvernări în sistemul de sănătate, prin monitorizarea/evaluarea independentă şi neutră a politicilor publice din domeniul sănătăţii şi a serviciilor de sănătate. 

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societăţii deschise, participatorii şi pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituţiilor mass-media din R. Moldova a standardelor democratice de libertate şi independenţă editorială, diversitate şi pluralism, pentru susţinerea democraţiei şi consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

CÂT ÎI COSTĂ PE CETĂȚENII REPUBLICII MOLDOVA REGLEMENTAREA INSUFICIENTĂ A EXPOATĂRII SUBSOLULUI?

Circa 250 milioane lei constituie prejudiciul cauzat bugetului de stat pe parcursul ultimilor 10 ani,  prin exploatarea ilicită a subsolului. Doar în ultimii cinci ani au fost documentate peste 270 de ”cariere ilegale”, iar printre cei care au exploatat ilicit subsolul numărându-se chiar și întreprinderi de stat. Prejudiciul cauzat mediului prin exploatarea irațională și ilicită a subsolului încă nu a fost cuantificat.
 
Cifrele ar putea crește și mai mult dacă nu se vor întreprinde măsuri eficiente pentru soluționarea problemei utilizării substanțelor minerale utile în lucrările de terasament la construcția drumurilor, căilor ferate, digurilor, inclusiv a celor de protecție contra inundațiilor, precum și pentru prevenirea și stoparea fenomenelor geologice periculoase.
 
Declarațiile au fost făcute de către Vitalie Rapcea, ex-viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din Moldova, dr. în șt. Economice, care a lansat astăzi studiul de politici publice cu genericul „Contribuții la soluționarea dilemei: cost-eficiență și responsabilitatea față de mediul înconjurător la reabilitarea drumurilor din Republica Moldova”. Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului Public Policy Fellowship, implementat de Fundația Soros-Moldova.
 
Conform raportului de utilizare a mijloacelor fondului rutier pentru anul 2017, peste 35 la sută din drumurile naționale și locale din Republica Moldova sunt în stare rea și foarte rea, la începutul anului curent infrastructura rutieră fiind într-o stare mai proastă decât în anul 1992.
 
Problema utilizării pământului pentru lucrările de terasament este una din problemele-cheie ce limitează progresul în construcția și reabilitarea drumurilor, în special a celor care fac obiectul contractelor de reabilitare cu finanțare externă, iar autoritățile au demonstrat, de-a lungul timpului, o capacitate redusă de gestionare a situației create. Cadrul normativ existent nu asigură pe deplin integritatea și protecția mediului înconjurător în tandem cu accelerarea ritmului de reabilitare a drumurilor naționale.
 
Exploatarea subsolului din nemijlocita apropiere a drumului aflat în reabilitare, pentru excavarea rocilor sedimentare necesare pentru terasamente, reduce semnificativ cheltuielile de transportare a pământului. Stoparea exploatării gropilor de împrumut și obligarea antreprenorilor de a procura, contra plată, pământul (argila nisipoasă) necesar lucrărilor de construcție din locuri amplasate la distanțe mari de șantier, duce la mărirea costurilor lucrărilor rutiere, ceea ce poate face ca proiectele de reabilitare a infrastructurii să devină nefezabile.
 
În același timp, datorită faptului că proiectele de reabilitare sunt finanțate din împrumuturile care urmează a fi rambursate din bugetul de stat, procurarea pământului pentru terasamente, pentru lucrările de reabilitare, declarate ”de utilitate publică de interes național”, va crește, inevitabil, presiunea asupra bugetului de stat. Astfel, interesul public este prejudiciat în favoarea agenților economici proprietari de cariere.
 
Începând cu anul 2010, Republica Moldova cu susținerea Uniunii Europene a demarat un amplu proces de reabilitare a drumurilor, organizând licitații internaționale pentru contractarea antreprenorilor ce urmau să implementeze contractele de reabilitare.
 
”Antreprenorii contractați s-au pomenit într-o situație complicată, se menționează în studiu. Pe de-o parte, în proiectele licitate era indicată sursa de aprovizionare cu pământ pentru terasamente (roci sedimentare, preponderent argilă nisipoasă), dar de cealaltă parte această sursă de pământ era, de jure, indisponibilă, antreprenorul având responsabilitatea contractuală de asigurare a resurselor necesare pentru implementarea cu succes a proiectelor de reabilitare, responsabilitate care generează costuri mult mai mari decât cele cu care s-a licitat și adjudecat proiectul respectiv.”
În consecință, nici unul din contractele de reabilitare finanțat din surse externe, semnate în perioada 2012-2015, nu a fost realizat în termen, iar în 2016 a fost reziliat primul contract finanțat din surse externe, pentru ca în perioada 2017-2018 să mai fie reziliate alte 6 contracte de reabilitare a drumurilor.
 
Pe data de 27.07.2018 Parlamentul a aprobat legea Nr. 194 prin care în Codul subsolului nr. 3 din 02.02.2009 se introduce o excepție. Astfel, prin derogare de la norma generală, se permite folosirea subsolului, la o adâncime de până la 5 metri pentru lucrările de terasament a drumului, căilor ferate, construcția dâmburilor și stoparea și prevenirea fenomenelor geologice periculoase fără atribuirea subsolului în folosință.
 
Astfel, expertul scoate în evidență neajunsurile acestei abordări evidențiind necesitatea substituirii acesteia prin instituirea unei proceduri simplificate de exploatare a subsolului pentru construcția drumurilor căilor ferate, digurilor, inclusiv a celor de protecție contra inundațiilor, precum și pentru prevenirea și stoparea fenomenelor geologice periculoase.
 
O altă recomandarea expusă de Vitalie Rapcea este cea care vizează garantarea refacerii mediului înconjurător (recultivarea terenurilor afectate și repunerea acestora în circuitul agricol) de către beneficiarii subsolului prin crearea în numele statului a unei garanții bancare suficiente să acopere toate costurile aferente refacerii mediului înconjurător.
 
Autorul, de asemenea propune reglementarea prin lege a cerințelor pentru elaborarea proiectelor de execuție pentru exploatarea subsolului fără atribuirea perimetrului minier și a conținutului obligatoriu al acestora de o manieră similară cu reglementările pentru beneficiarii subsolului cu atribuirea perimetrului minier.
 
Sinteza de politici poate fi accesată aici.
 
Studiul integral poate fi accesat aici.