Soros Foundation Moldova (FSM)

Buna Guvernare

Misiunea departamentului este de a spori transparenţa, responsabilitatea, eficienţa şi eficacitatea guvernului în conformitate cu agenda Europeană.
 

Justiție și Drepturile Omului

 

Viziunea departamentului: un sistem de justiție echitabil, accesibil și predictibil, care garantează respectarea și protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale omului.

 

Sănătate publică

 
Misiunea departamentului: de a susţine şi contribui la elaborarea şi promovarea politicilor și practicilor de sănătate bazate pe dovezi, care promovează drepturile omului, incluziunea socială și justiția.

Mass-media

Misiunea departamentului: consolidarea societății deschise, participatorii și pluraliste, bazată pe valorile democratice, prin implementarea în activitatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova a standardelor democratice de libertate și independență editorială, diversitate și pluralism, pentru susținerea democrației și consolidarea vectorului european de dezvoltare.

Alte inițiative

Proiecte implementate pe parcursul anului 2018

Barometrul de Opinie Publică, aprilie 2012, atestă o scădere a interesului populaţiei faţă de politică

Fundaţia Soros-Moldova a sprijinit financiar o nouă ediţie a Barometrului de opinie publică, implementat de Institutul de Politici Publice. Studiul a fost realizat de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS”. Sondajul a fost efectuat în perioada 10 aprilie – 10 mai 2012, pe un eşantion probabilist de 1055 persoane din 81 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Rezultatele principale
Politică
• Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică a scăzut faţă de perioada similară a anului precedent – de la 34% în mai 2011 la 28% în prezent. Interesul faţă de viaţa politică este mai pronunţat la bărbaţi, locuitorii mediului urban, persoanele cu nivel înalt de studii.

• Principalele instituţii ale statului înregistrează o creştere semnificativă (faţă de perioada similară a anului precedent) a nivelului de încredere din partea populaţiei: Guvern – de la 23% la 30%, Parlament – de la 19% la 25%, Preşedintele ţării – de la 20% la 28%. Cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate, tradiţional, pentru partidele politice (20% au foarte multă sau oarecare încredere) şi sindicate (19%).

• Tradiţional, populaţia din mediul rural manifestă un nivel de încredere faţă de principalele instituţii ale statului, în proporţie mai mare decât populaţia din mediul urban. În funcţie de caracteristicile socio-demografice ale populaţiei, constatăm o diferenţiere clară între populaţia de naţionalitate moldovenească/română şi minorităţile etnice, ultimele manifestând un nivel de încredere net inferior (în medie, de 1.5 ori mai mic) în Preşedintele ţării, Parlament şi Guvern. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi în cazul aprecierii activităţii Guvernului condus de Vlad Filat. În general, fiecare al patrulea respondent apreciază pozitiv activitatea actualului executiv.

• Dintre personalităţile politice de cea mai mare încredere se bucură Dorin Chirtoacă (45%, care a înregistrat o creştere semnificativă de 12% faţă de barometrul precedent), fiind urmat de Vlad Filat (43%), Marian Lupu (37%) şi actualul Preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti (35%). În general, toţi liderii politici au înregistrat creşteri la capitolul încredere, cu excepţia lui Igor Dodon (o descreştere semnificativă de 7% faţă de barometrul precedent).

• În cazul răspunsului liber privind personalitatea politică în care populaţia are cea mai mare încredere, topul primelor trei personalităţi se modifică considerabil: Vladimir Voronin (18%), Vlad Filat (13%) şi Marian Lupu (6%).

• Referindu-ne la partide, constatăm că de cea mai mare încredere continuă să se bucure PCRM (39%), fiind urmat la distanţă mică de PLDM (37%). Următoarele partide, care se bucură de un nivel relativ (comparativ cu alte partide) înalt de încredere, sunt PDM (31%) şi PLM (31%). De fapt, se bucură de încredere doar partidele prezente în Parlamentul Republicii Moldova. Cele extraparlamentare înregistrează un nivel de încredere net inferior.

• În cazul eventualelor alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 39% dintre persoanele care au exprimat o opţiune electorală, au declarat că vor vota pentru PCRM (în creştere faţă de perioada similară a anului 2011 cu 2%). Cei care optează pentru PCRM sunt, în special, persoanele în etate, minorităţile etnice, cu nivel de studii şi nivelul socio-economic scăzut. Procentul altor concurenţi luaţi în parte, care pot trece actualul prag electoral, este după cum urmează: PLDM (26%, în descreştere cu 1%), PLM (18%) şi PDM (12%, o descreştere cu 4%). Profilul susţinătorilor PLM este următorul: tineri (18-29 ani), locuitori ai mediului urban, de naţionalitate moldovean/român, cu nivel înalt de studii. Electoratul PLDM este mai omogen în funcţie de sex, mediu de reşedinţă, nivel de studii.

• PCRM se află şi în topul partidelor pentru care populaţia nu ar vota în nici un caz, înregistrând o pondere de 32%, comparativ cu PLM (18%), PLDM (4%), PPCD (4%), şi PDM (5%). Împotriva PCRM sunt în special tinerii, persoanele de naţionalitate moldoveană/română, persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic.

• 3 din 4 respondenţi consideră că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului, iar 2 din 3 sunt de părerea că alegerile în ţara noastră nu sunt libere şi corecte.

• Fiecare al doilea cetăţean adult al Republicii Moldova susţine că ar fi mai bine dacă ţara ar fi guvernată de un singur partid.

• Fiecare al treilea respondent (în creştere cu 9% faţă de barometrul din mai 2011) este convins că nivelul corupţiei a crescut de când actualul Guvern este la putere, iar 41% susţin că a rămas la acelaşi nivel.

• Cu privire la preşedintele ales, 27% din populaţie crede că alegerea Preşedintelui Republicii Moldova nu a fost în conformitate cu Constituţia ţării, iar o altă pătrime nu a putut să se pronunţe. În acest context, este relevant faptul că marea majoritate a populaţiei (87%) se pronunţă pentru faptul ca Preşedintele ţării să fie ales direct de către cetăţeni.

• Deşi problema alegerii Preşedintelui ţării a fost soluţionată, majoritatea populaţiei nu crede că în următoarele 12 luni se vor înregistra îmbunătăţiri în principalele domenii ale vieţii sociale, economice şi politice: piaţa muncii, salarii/pensii, sărăcia, preţurile înalte, activitatea Guvernului şi nici sistemul judecătoresc. Altfel spus, problema alegerii preşedintelui nu a fost un impediment major în redresarea situaţiei economice şi sociale. Problema principală, în opinia a 1/3 din populaţie, constă în faptul că nu există colaborare între partidele din componenţa AIE.

• 62% din populaţia adultă a ţării nu este de acord cu faptul ca dreptul la vot să fie acordat începând cu vârsta de 16 ani.

• Aproape fiecare al doilea respondent sprijină ideea trecerii la alegeri parlamentare doar în bază de circumscripţii uninominale şi doar 12% doresc păstrarea actualului sistem. Totodată, este important faptul că fiecare al treilea adult nu a putut să se pronunţe pro sau contra.

Alte aspecte socio-economice
• În contextul discuţiilor pe marginea problemei legate de denumirea cursului de istorie în şcoală, barometrul actual a studiat opinia populaţiei faţă de problema respectivă. Astfel, 2/3 din respondenţi consideră că denumirea corectă a cursului de istorie ar fi Istoria Moldovei, în timp ce 15% se pronunţă pentru denumirea de Istorie a românilor (preponderent populaţia tânără, cu nivel înalt de studii şi venit). Alte 14% din respondenţi optează pentru denumirea de Istorie integrată.

• Fiecare al patrulea respondent are datorii în prezent. Datoriile populaţiei sunt determinate în primul rând de necesităţile de bază – restanţe la plata serviciilor comunale (fiecare al doilea respondent cu datorii), necesităţi alimentare (fiecare al treilea respondent). Primul motiv al datoriilor este valabil preponderent pentru locuitorii din mediul urban şi populaţia în etate, în timp cel al doilea tip de datorii este valabil preponderent pentru locuitorii din mediul rural, persoanele tinere şi cu venit scăzut al venitului.

• 18% din respondenţi dispun de economii.

• 6% din populaţia adultă a ţării planifică să apeleze la un credit în următoarele 6 luni. Scopul principal al creditului este necesitatea de a efectua reparaţii ale imobilului (60% din populaţia care planifică să ia un credit).

• 57 la sută din gospodării sunt conectate le gaz. În funcţie de mediul de reşedinţă, fiecare a treia gospodărie din mediul rural este conectată la conducta de gaz, însă doar 28% din acestea utilizează gazul pentru încălzirea locuinţei.